Archive | Cultura

Festivalul Regional „Unitate în Diversitatea Europeană“, la a șasea ediție

Marți, 7 mai 2019, vicepreședintele Consiliului Județean Tulcea, Petre Badea a participat, la Biblioteca Județeană „Panait Cerna“, la expoziția tematică și workshop-ul din cadrul celei de a șasea ediții a Festivalului Regional „Unitate în Diversitatea Europeană“, organizat în parteneriat cu Palatul Copiilor Tulcea și Asociația „Viitorul sunteți voi!“.

În cadrul evenimentului a avut loc lansarea unui ghid al comunităților și au fost expuse și prezentate cele mai reprezentative obiecte care fac diferența dintre comunități. Este un festival devenit tradiție pentru comunitatea tulceană, care a beneficiat în acest an de participarea românilor, grecilor, rușilor-lipoveni, ucrainenilor, turco-tătarilor, aromânilor, megleno-românilor, evreilor, bulgarilor, italienilor și a armenilor.

„Hristos a înviat!Vă transmit din partea domnului președinte Horia Teodorescu un mesaj de respect și prețuire pentru activitatea pe care o desfășurați în promovarea folclorului din județul nostru. Mă bucur că putem fi astăzi alături de dumneavoastră, cu ocazia celei de a șasea ediţii a Festivalului Regional „Unitate în Diversitatea Europeană“, care are ca obiectiv promovarea și perpetuarea datinilor și valorilor culturale specifice comunităților conlocuitoare din Dobrogea.

Felicit organizatorii pentru programul conceput în cadrul acestui festival regional, astăzi, fiecare comunitate având posibilitatea de a-și prezenta tradițiile și activitățile desfășurate la standuri proprii.  Consiliul Județean Tulcea este partener în cadrul acestui proiect care are în prim plan un ghid al comunităților, asigurând un sprijin financiar de 3.000 de lei. În acest sens, aş dori să vă transmit că noi, cei din cadrul Consiliului Judeţean, vom fi mereu alături de astfel de proiecte.

Vă doresc mult succes în activitatea dumneavoastră şi vă asigur, încă o dată, de toată deschiderea noastră atunci când vine vorba despre promovarea valorilor culturale locale!“, a declarat vicepreședintele Petre Badea.

Tot în cadrul Festivalului Regional „Unitate în Diversitatea Europeană“, miercuri, în Piața Civică, va avea loc un spectacol multietnic organizat cu prilejul sărbătoririi Zilei Europei.

 

Comunicat de presa

Posted in Cultura, EvenimenteComments (0)

Istoria Mărţişorului

 Pînă în anul 153 î.Hr.1 Martie era ziua echinocţiului de primăvară şi începutul anului pentru multe civilizaţii, printre care şi romanii. În zilele noastre, acest simbol al primăverii a devenit o mică afacere, o producţie de serie mică, dar şi un prilej de bucurie, care îşi păstrează cota de sensibilitate şi de frumuseţe. Simeon Florea Marian, folclorist şi etnograf român de prestigiu, preot, membru titular al Academiei Române,în lucrarea „Sărbătorile la romani” aminteşte: „scopul legării sau punerii mărţişorului la gâtul sau mâinile copiilor este ca copiii cărora li s-a pus şi-l poartă să aibă noroc în decursul anului, să fie deplini sănătoşi şi curaţi ca argintul cu venirea primăverii, şi peste vară să nu-i apuce şi scuture frigurile. Mărţişorul era mai demult un dar ce-l dau nu numai părinţii fiilor lor, ca în ziua de azi, ci un dar care şi-l trimiteau românii unul altuia la 1 martie”. Din aceeaşi sursă aflăm că la venirea primăverii oamenii legau pomii cu funii albe şi roşii, care aveau rolul de a alunga duhurile rele; mărţişorul era purtat cu demnitate de către membrii societăţii tradiţionale, evitînd comportamentele rele în timp ce acest simbol îi împodobeau. La început mărţişoarele erau oferite numai copiilor, apoi, de către toţi, tuturor. Mai întîi a fost monedă de aur legată de fir roşu şi alb care se purta pînă înfloreau copacii, moment în care firul era legat de ramura unui pom, iar cu banul fetele îşi cumpărau brînză, pentru a avea, se spune, tenul alb şi curat tot anul. În Bucovina, fetele erau cele care ofereau flăcăilor din sat un mărţişor în ziua de 1 Martie, obicei păstrat şi azi.Unul din cele patru mituri importante ale poporul român, cel al „Babei Dochia”, se află în strînsă legătură cu data de 1 Martie şi cu obiceiul mărţişorului.Legenda spune că firul mărţişorului ar fi fost tors de Baba Dochia, o veche zeitate agrară, care moare şi renaşte la echinocţiul de primăvară. În calendarul ortodox, 1 martie este ziua cuvioasei muceniţe Evdochia, o femeie martir, numită şi Dochia. Descoperirile arheologice din Schela Cladovei, o aşezare preistorică veche de opt mii de ani, au dat la iveală şiraguri de pietricele de rîu vopsite în alb şi roşu. Potrivit cercetătorilor, micile pietre erau înşirate pe aţă şi se purtau la gît, cele două culori simbolizînd geneza şi renaşterea vieţii. Se povesteşte la români că mărţişorul este „funia anului”, împletită din săptămînile şi lunile celor două anotimpuri străvechi ale calendarului popular – vara şi iarna, simbolizate prin şnurul alb-roşu al mărţişorului. La geto-daci anul nou începea la 1 martie. Martie, Martius, „Luna zeului Marte”, cum era denumită, se respecta ca fiind prima lună a anului calendaristic. De aici şi numele lunilor: septembrie – luna a şaptea, octombrie – a opta, decembrie – a zecea. Calendarul popular la geto-daci avea două anotimpuri: vara şi iarna. Mărţişorul oferit odată cu începerea anului nou la 1 Martie, împreună cu urări de sănătate, dragoste, bucurie şi ani mulţi, era considerat un talisman aducător de noroc, cu o putere magică şi de protecţie asupra celui ce îl purta. Împletirea celor două culori a fost preluată în timp şi folosită la popularul brad de nuntă, la steagul căluşarilor, bradul de la sîmbra oilor, la realizarea costumelor populare, în numeroase alte obiceiuri păstrate pînă azi. Cu timpul, 1 Martie a devenit sărbătoare tradiţională, un binevenit prilej de cinstire a femeii. Ulterior, i s-a adăugat ziua de 8 Martie, dedicată cu precădere femeii.  Bazele sărbătorii au fost puse de către militanta comunistă, Clara Zetkin, din Wiederau, Saxonia.Aceasta a lansat ideea unei zile a femeii la Conferinţa Internaţională a Femeilor Socialiste, de la Copenhaga, din anul 1910. A fost aleasă această zi, pentru că tocmai în ziua cu pricina avusese loc la New York, în anul 1857, o importată luptă de clasă, o luptă de protest a ţesătoarelor care revendicau abolirea valorilor tradiţionale şi a celor religioase, „în spiritul ateo-materialist al stîngii revoluţionare” (ups!). Numele de mărţişor, la fel ca şi numele zilei de marţi şi al lunii martie, îşi iau încărcătura simbolică de la numele planetei Marte, personificată de zeul Marte, zeu al războiului. ”

 

Sursa: www.romaniaistorica.ro

 

 

Posted in Cultura, EvenimenteComments (0)

„Mihai Eminescu, omul deplin al culturii românești“, simpozion la Biblioteca Județeană

Marți, 15 ianuarie 2019, vicepreședintele Consiliului Județean Tulcea, Dumitru Mergeani a participat la simpozionul „Mihai Eminescu, omul deplin al culturii românești“, organizat de Biblioteca Județeană „Panait Cerna“ în colaborare cu Inspectoratul Școlar Județean, cu ocazia Zilei Culturii Naționale.

Invitați au fost Prea Sfinția Sa Visarion, Episcopul Tulcii, inspector școlar prof. Zenaida Tărcatu, prof. Mihai Marinache, prof. Floarea Calenic, Laura Ghioc, reprezentantul BCR, Corul Seminarului Teologic Ortodox „Sfântul Ioan Casian” Tulcea.

Cu acest prilej, managerul Bibliotecii Județene, Ligia Dima a anunțat înființarea Comitetului de inițiativă pentru proiectul „Tulceni pentru Mihai Eminescu“, privind amplasarea unui bust al marelui poet în municipiu.

„Mă simt deosebit de onorat să particip astăzi la un eveniment atât de important atât pentru cultura noastră, cât și pentru ceea ce ne definește pe noi ca popor. Acum, la 169 de ani de la nașterea sa, nu putem decât să mai aducem un omagiu personalității copleșitoare a celui mai complex poet, publicist și gânditor al neamului. Emil Cioran vorbeşte despre dânsul în aceeaşi cheie superlativă: „Tot ce s-a creat până acum în România poartă stigmatul fragmentarului. Afară de Eminescu, totul este aproximativ. Fără Eminescu am fi ştiut că nu putem fi decât esenţial mediocri, că nu este ieşire din noi înşine şi ne-am fi adaptat perfect condiţiei noastre minore. Suntem prea obligaţi faţă de geniul lui şi faţă de tulburarea ce ne-a vărsat-o în suflet.”

Noi am crescut cu Mihai Eminescu iar copiii noștri îl descoperă încă în versurile nemuritoarelor sale poezii, mai actuale ca niciodată. Pentru că sunt foarte mulți elevi aici, vreau să spun că Eminescu a avut o mare influență asupra mea în liceu. Sunt profesori care ne pot schimba viețile. Eu am avut un așa dascăl și profit aici de prezența doamnei profesoare Calenic pentru a-l rememora pe domnul profesor Cezar Calenic, pentru care Eminescu era o icoană. Îmi momentul în care ne spunea că și-ar dori un an întreg în care să învățăm Eminescu, noi, liceenii, nu-l înțelegeam. Însă au trecut anii și acum am înțeles câtă dreptate avea domnul profesor, care a reușit să ne insufle dragostea față de marele poet.

Legat de proiectul „Tulceni pentru Mihai Eminescu“, veți avea toată susținerea din partea Consiliului Județean“, a declarat cu acest prilej vicepreședintele Dumitru Mergeani.

În cadrul evenimentului au fost premiați elevii participanți la concursul de eseuri cu tema „Mihai Eminescu, omul deplin al culturii românești“, primele locuri fiind ocupate de Ilie Elena Alexandra, clasa a XI-a la Liceul Teoretic „Grigore Moisil (locul I), Moroianu Alexandra Ioana, clasa a clasa a XI-a la Liceul Teoretic „Grigore Moisil (locul II) și Lazarencu Oana, clasa a IX-a la Liceul Teoretic „Ion Creangă“.

 

Comunicat de presa

Posted in Cultura, EvenimenteComments (0)

Lansare de carte „Comoara din Deltă“, cu 27 de copii autori

Luni, 19 noiembrie 2018, la Ivan Pescar, vicepreședintele Consiliului Județean Tulcea, Dumitru Mergeani a participat la lansarea volumului colectiv „Comoara din Deltă”, semnat de elevi din Delta Dunării, o inițiativă a Asociației Ivan Patzaichin – Mila 23. La eveniment au fost prezenți Ivan Patzaichin, marea majoritate a celor 27 de copii autori, primarul Constantin Hogea și inspectorul școlar general Lucica Popișcă. Volumul este coordonat de Cristian Teodorescu și conține poveștile și aspirațiile unor copii din Deltă, cu vârste cuprinse între 10 și 14 ani.

„Astăzi, am primit vestea că 27 de domnișori și domnișoare au venit de la București, chiar dacă sunt copii de pe meleagurile deltaice, după ce au fost la Târgul Gaudeamus, unde au prezentat această Comoară din Deltă, aceste povești incredibile. Dacă ați reușit să-l faceți pe Ivan Patzaichin să vă ceară un autograf, să știți că este mare lucru, pentru că Ivan era obișnuit să dea doar el autografe. Iată că, astăzi, noi toți vom dori un autograf de la voi și poate este pentru fiecare dintre voi un început de carieră. Probabil unele din scrieri sunt mituri sau povești auzite de la bătrâni, altele sunt creație proprie, inventate de ei. Cred că întreaga populație din Deltă și Inspectoratul Școlar Județean, și profesorii, și școlile sunt mândri de ce ați putut să faceți. Bravo, aveți verbul la voi, știți să scrieți frumos, aveți un viitor și vă mulțumim că astăzi ne-ați adus pe toți aici, cei care așteptăm nerăbdători autografele voastre“, a declarat vicepreședintele Dumitru Mergeani.

„Mă bucur că am ajuns cu această lansare și la Tulcea, după ce ieri am fost un moment special la București, unde m-am simțit foarte mândru că avem acești copii minunați, care s-au descurcat excelent în fața presei și a tuturor celor prezenți. Am fost primul care am cerut autografe de la ei, pentru că acesta a fost momentul cel mai important pentru mine. Cred că această carte va fi un imbold pentru toți copiii din deltă și nu numai, pentru că vor realiza ce înseamnă să fii responsabil, să îți propui un vis și să lupți pentru ceea ce ți-ai propus în viață. Sunteți primii care ați dat acest semnal pentru toți copiii din Deltă. Sunt mândru de voi, mă voi mândri în continuare și sper să realizați ceea ce v-ați propus“, a declarat Ivan Patzaichin.

Lucrarea conține scurte povestiri, legende reinterpretate și descrieri ale locurilor natale scrise de 27 de elevi din C.A. Rosetti, Ceatalchioi, Chilia Veche, Jurilovca, Letea, Mahmudia, Murighiol și Mila 23, elevi care, în finalul lansării acestui volum, au oferit autografe.

Posted in Cultura, EvenimenteComments (0)

Gala 100 – Oameni pentru Tulcea, Oameni pentru România, ziua a doua

Marți, 13 noiembrie 2018, la Teatrul Jean Bart a avut loc cea de a doua zi a „Galei 100 – Oameni pentru Tulcea, Oameni pentru România“, proiect implementat de Consiliul Județean Tulcea, în colaborare cu Primăria Municipiului Tulcea și Ansamblul Artistic Baladele Deltei, cu finanțare asigurată de Ministerul Culturii și Identității Naționale.

Proiectul a vizat, odată cu cinstirea înaintașilor, aducerea de mulțumiri unor personalități marcante pentru județul Tulcea, pentru întreaga activitate în folosul comunității locale, pentru dăruirea de care au dat dovadă, pentru implicarea în problemele județului. Astfel 100 de personalități din domenii ca educație, sănătate, cultură, cercetare, artă, administrație, precum și veteranii de război au primit plachete aniversare, personalizate pentru Centenar.

“Dacă ieri a avut loc decernarea plachetelor pentru anumite secțiuni, astăzi vom avea personalități din administrație, sănătate, veterani de război și cadre militare în retragere și în rezervă. O vorbă românească spune că cine nu-și cunoaște trecutul, eu spun și prezentul, privește mai greu spre viitor. Cred că această acțiune de astăzi trebuie să dăinuie și poate în fiecare an să evidențiem personalitățile care au adus plus valoare județului nostru”, a declarat în deschiderea zilei a doua a galei președintele Consiliului Județean Tulcea, Horia Teodorescu.

După ce a participat la ședința comună a Consiliului Județean Tulcea și a Consiliului Județean Constanța, fostul președinte al României, Emil Constantinescu, în prezent președinte al Institutului de Studii Avansate pentru Civilizația Levantului, a fost oaspete de onoare și la această manifestare.

“Vreau să mulțumesc autorităților locale care în această lume dezbinată au găsit acele punți care ne leagă. Vreau să vă spun că nu există niciun mare proiect politic care să reușească dacă înainte nu există un proiect cultural. Pentru că un mare proiect nu trebuie să se adreseze numai intereselor economice, strategice, militare, ci trebuie să se adreseze și sufletului oamenilor.  Numai un proiect cultural poate să facă acest lucru și cred că personalitățile care le omagiați astăzi, ceilalți oameni de cultură, de știință pot să ofere un exemplu concret de care România de astăzi are nevoie”, a declarat președintele Emil Constantinescu

În cadrul celei de a doua zi a galei, au primit plachete următoarele personalități, pe secțiuni: Veterani de război – Constantin Crăciun, Ion Enache, Gheorghe Merlușcă

Rezerviști – Nicolae Filip – contraamiral de flotilă (r.), Romeo Stoica – căpitan comandor (r.), Eugen Stroe – colonel (r.), Dragoș Solom – colonel (r.), Constantin Agache – colonel (r.), Ion Zaharia – comandor (r.), Gheorghe Năstac – colonel (r.), Ovidiu Dumitrescu – căpitan comandor (r.), Romică Epure – colonel (r.), Constantin Costan – locotenent colonel (r.), Victor Ivan – colonel (r.), Victor Cherciu – locotenent comandor (r.), Nicolaie Cobuz – comandor (r.), Mioara Nicolae Sicinschi – locotenent colonel (r) dr.

Administrație – Nicolae Mihai, Florin Hrițcu, Ion Andronache, Trifon Belacurencu, Gheorghe Bunduc, Marin Bădiță, Vasile Gudu, Victor Tarhon, Lucian Eduard Simion, Ion Vărgău, Chirică Lefter, Traian Panait, Ion Șeitan, Ion Constantin, Nicolae Spătaru

Sănătate – Dumitru Vâlcu, Simona Covaliov, Mihai Tatu, Marian Ene, Constantin Ciureanu, Emilia Stamate, Latif Mustafa, Nicolae Coman, Liliana Andrei, Nicolae Georgescu, Vasile Tomescu, Silvia Jechilă, Doina Cizmaru, Tanța Olteanu, Elena Lisov.

 

În cadrul celor două zile ale galei, momentele artistice au fost susținute de invitați speciali: naistul Nicolae Voiculeț, mezzosoprana Maria Cernat, tenorul Mădălin Băldău, pianista Andrada Ștefan, balerinii Petronela Olimpia Iordache și Ștefan Cristea Gheorghiu, de la Teatrul Național de Operă și Balet „Oleg Danovski“ Constanța, precum și soprana Daniela Vlădescu și Orchestra Teatrului Național de Operă și Balet „Oleg Danovski“ Constanța.

Posted in Cultura, EvenimenteComments (0)

“Comoara din Deltă” – o carte scrisă de copii

Comoara din Deltă este numele volumului de “relatări ale copiilor din Delta Dunării despre lumea lor”. Cartea este coordonată de Cristian Teodorescu și conține poveștile și aspirațiile unor copii din Deltă, cu vârste cuprinse între 10 și 14 ani. Lucrarea este completată cu proză scurtă semnată de Lavinia Braniște, Andrei Crăciun, Florin Iaru, Aurora Liiceanu, Bogdan Răileanu, Cristian Teodorescu, autori consacrați care iubesc Delta și care au acceptat, cu generozitate, să contribuie la această operă colectivă, ce urmează a fi lansată la Gaudeamus, împreună cu editura Vellant.

“Eu cred că primul pas pe un drum de succes în viață este găsirea la timp a vocației. După ce ți-ai dat seama ce ți-ar plăcea să faci, vine perioada în care te perfecționezi, exersezi. Eu am avut norocul să văd, încă de mic, alți copii, doar cu puțin mai mari decât mine, care izbândiseră în ce își propuseseră. Deveniseră campioni. Privind în urmă, îmi dau seama că nu doar modelele m-au încurajat să visez, ci și poveștile copilăriei. De aceea mi s-a părut o idee bună să-i încurajăm pe copii să își scrie poveștile și aspirațiile. Sper să le fie de bun augur în viață!” a spus Ivan Patzaichin.

Volumul este o colecție cu oarecare tentă monografică, care fixează în timp Delta anului 2018. Conține atât povestiri create de copii, cât și legende culese de ei sau descrieri documentare ale locurilor în care trăiesc. Cea mai importantă trăsătură a acestei lucrări este autenticitatea; vocile copiilor nu au fost aproape deloc alterate, nici prin intervenția profesorilor care au colaborat la acest proiect, nici de coordonatorul volumului. Ca urmare, cartea se distinge printr-un limbaj și preocupări specifice vârstei.

Pornit la drum cu denumirea generică de “Poveștile și aspirațiile Deltei”, proiectul a fost derulat de Asociația Ivan Patzaichin, în parteneriat cu Editura Vellant și Inspectoratul Școlar Județean Tulcea, și a inclus copii din localitățile C.A. Rosetti, Ceatalchioi, Chilia Veche, Crișan, Dunavățu de Jos, Jurilovca, Letea, Mahmudia, Maliuc, Mila 23, Murighiol, Partizani, Periprava, Plopu, Sarinasuf, Sulina, Tulcea. La întâlnirile de lucru cu Cristian Teodorescu au participat aproape 200 de copii și profesori, și aproape 50 de lucrări au fost trimise de copii pentru a intra în volum.

Proiectul a fost realizat cu sprijinul: Inspectoratul Școlar Județean Tulcea, Școala Gimnazială C.A. Rosetti, Școala Gimnazială Ceatalchioi, Școala Gimnazială Chilia Veche, Școala Gimnazială Crișan, Școala Gimnazială Jurilovca, Școala Gimnazială Maliuc, Liceul Tehnologic “Vasile Bacalu” Mahmudia, Școala Gimnazială Mila 23, Școala Gimnazială Murighiol, Biblioteca Orășenească Sulina, Liceul Teoretic “Jean Bart” Sulina.

Proiect al Asociației Ivan Patzaichin – Mila 23, co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național.

Posted in Cultura, EvenimenteComments (0)

Lansare de carte – „Cartea de aur a eroilor musulmani jertfiți sub tricolor. Campaniile 1916-1919 și 1941-1945”

Asociația „Cultura+” în colaborare cu Biblioteca Județeană „Panait Cerna” Tulcea și Asociația Națională Cultul Eroilor „Regina Maria” – Filiala Constanța, vă invită sâmbătă, 10 noiembrie 2018, ora 11:00, la lansarea lucrării „Cartea de aur a eroilor musulmani jertfiți sub tricolor. Campaniile 1916-1919 și 1941-1945”, autor Col.(r) Macovei Remus.

Col.(r) Macovei Remus este președintele Asociației Naționale Cultul Eroilor „Regina Maria” – Filiala Constanța.

„Lucrarea „Cartea de aur a eroilor musulmani jertfiți sub tricolor – Campaniile 1916 – 1918 și 1941 – 1945” este un exercițiu de memorie menit să evoce soldații de religie islamică ce au luptat în cele două războaie mondiale în armata română într-un an frumos din punct de vedere al istoriei: Centenarul Marii Uniri”.

Evenimentul va avea loc la sediul bibliotecii din strada Isaccei nr. 16 A, Sala de Festivități, etaj I.

Posted in Cultura, EvenimenteComments (0)

Gala 100 – Oameni pentru Tulcea, Oameni pentru România

Consiliul Județean Tulcea implementează proiectul „Gala 100 – Oameni pentru Tulcea, Oameni pentru România“, care se va derula la Teatrul Jean Bart în zilele de 12 și 13 noiembrie 2018, cu începere de la ora 15.00, finanțarea fiind asigurată de Ministerul Culturii și Identității Naționale.
Consiliul Județean Tulcea a depus spre finanțare o serie de proiecte dedicate Centenarului Marii Uniri, către Ministerul Culturii și Identității Naționale, în prima sesiune de finanțare nerambursabilă pentru manifestări/ acțiuni / proiecte culturale dedicate aniversării Centenarului României (1918 – 2018) și a Primului Război Mondial, formulate și asumate de entități persoane juridice de drept privat fără scop patrimonial.
Comitetul Interministerial pentru Centenar, întrunit în data de 6 iulie 2018, a aprobat o serie de 264 de proiecte dedicate Centenarului pe care Ministerul Culturii și Identității Naționale le va finanța, printre care și un număr de șase proiecte depuse de instituția noastră.
Printre proiectele implementate de către Consiliul Județean Tulcea se numără și „Gala 100 – Oameni pentru Tulcea, Oameni pentru România“. Proiectul vizează, odată cu cinstirea înaintașilor, aducerea de mulțumiri unor personalități marcante pentru județul Tulcea, pentru întreaga activitate în folosul comunității locale, pentru dăruirea de care au dat dovadă, pentru implicarea în problemele județului. Astfel 100 de personalități din domenii ca educație, sănătate, cultură, cercetare, artă, administrație etc. vor primi plachete aniversare, personalizate pentru Centenar. De asemenea, vor fi premiați veteranii de război din județul Tulcea.
În colaborare cu Primăria Municipiului Tulcea, în prima zi a Galei 100 va avea loc o lansare de carte „140 de ani de la Unirea Dobrogei cu România/Studii istorice” și festivitatea de premiere a Concursului de studii istorice pe tema unirii Dobrogei cu România – 14 Noiembrie 1878. Scopul acestui concurs a fost introducerea în circuitul științific și al opiniei publice a unei ample, diverse și avizate prezentări privind evenimentul de la 14 Noiembrie 1878 și a semnificațiilor sale, precum și promovarea la nivel național și internațional a problematicii respective. Concursul s-a adresat istoricilor și oamenilor de cultură preocupați de istoria Dobrogei, indiferent de vârstă și instituția universitară sau de specialitatea în care activează.
În cadrul celor două zile ale galei, vor avea loc și momente artistice susținute de invitați speciali: naistul Nicolae Voiculeț, mezzosoprana Maria Cernat, tenorul Mădălin Băldău, pianista Andrada Ștefan, balerinii Petronela Olimpia Iordache și Ștefan Cristea Gheorghiu, de la Teatrul Național de Operă și Balet „Oleg Danovski“ Constanța, precum și Orchestra Teatrului Național de Operă și Balet „Oleg Danovski“ Constanța.

 

Comunicat de presa

Posted in Cultura, EvenimenteComments (0)

Proiecții de filme istorice dedicate Centenarului, la Teatrul Jean Bart

Joi, 1 noiembrie 2018, Consiliul Județean Tulcea și Centrul Cultural Jean Bart au început proiecțiile de filme istorice care abordează subiecte din Primul Război Mondial și Marea Unire, manifestare organizată în cadrul acțiunilor dedicate aniversării Centenarului României (1918 – 2018), cu finanțare asigurată de Ministerul Culturii și Identității Naționale.

Înaintea proiecției peliculei Ecaterina Teodoroiu, (1978), în regia lui Dinu Cocea, pe scena Teatrului „Jean Bart”, a avut loc un moment artistic susținut de Corala „Carpe in Deum“ a Seminarului Teologic Ortodox „Sfântul Ioan Casian“.

Timp de trei zile, sunt readuse în fața spectatorilor tulceni filme mari românești și mari actori ai cinematografiei naționale, încercându-se în același timp întoarcerea tinerei generații către cultura cinematografică.

În cadrul acestui eveniment, se vor proiecta și alte filme pe care le deține instituția noastră precum și un film realizat special cu ocazia Centenarului: „România 100. Dobrogea 140. Istorie și Devenire”.

În aceste zile, spectatorii tulceni vor putea viziona filmele după următorul program:

Joi, 1 noiembrie

Ora 17.00 – Pădurea spânzuraților, (1965), regia: Liviu Ciulei

Cetăți de legendă – Mănăstiri și schituri din Dobrogea de Nord

Vineri, 2 noiembrie

Ora 10.00 – Independența României, (1912), regia: Aristide Demetriade

Ora 17.00 – Valurile Dunării, (1960), regia: Liviu Ciulei

Delta Dunării – Peisaje și Păsări

Sâmbătă, 3 noiembrie

Ora 10.00 – România 100. Dobrogea 140. APDR Dobrogeacult.

Ora 17.00 – Dreptatea Momentul Adevărului, (1989), regia: Andrei Blaier

Județul Tulcea – O Europă și o Asie în miniatură.

Posted in Cultura, EvenimenteComments (0)

Șuetele Avramizilor – Drag de muzică și poezie Tema: Adio, vacanță! … a început școala.

Posted in CulturaComments (0)