Archive | Cultura

Marele Premiu al Festivalului-Concurs „Peștișorul de Aur” a fost câștigat de Școala de dans „Ioan Macrea” din Sibiu

Ediția a XXVII-a  a „Peștișorului de Aur” s-a încheiat duminică, 11 august, cu Festivitatea de premiere și Spectacolul de Gală. Au fost patru zile de bucurie pentru pasionații de cultură tradițională, zile pline de folclor autentic, de calitate.

Festivalul a reunit în 2019 la Tulcea peste treizeci de ansambluri, dintre care douăsprezece de peste hotare, respectiv Ansamblul Folcloric „Santiago del Estero” (Argentina), The Dancing Center after George Ayvazyan (Armenia), Grupul Folcloric „Sandnes Folkedanslag” (Norvegia), Grupul Folcloric „Aisi” (Georgia), Grupul Folcloric „Zvezditza” (Bulgaria), Grupul folcloric „Euroart Academy” (Macedonia), Grupul Folcloric de Dans „Choi” (Grecia), l’Ensemble College Dance (Vietnam), Asociația Culturală „Mladost Zaluzani” (Bosnia și Herțegovina), Ansamblul Folcloric „Brâuleț” (R. Moldova), Musical-Dancing Theatre „Lingua Vaudeville” și Sonechko Dance Company „Zvytomyr” (ambele din Ucraina). Așa cum au subliniat organizatorii, Consiliul Local Tulcea, Primăria Tulcea, Ansamblul Artistic Profesionist „Baladele Deltei”, Consiliul Județean Tulcea, Ministerul Educației Naționale, Inspectoratul Școlar Județean Tulcea și Palatul Copiilor, peste 90% dintre grupuri s-au aflat pentru prima dată la acest prestigios eveniment de gen. Ansamblurile românești – Ansamblul Folcloric „Datina” (Aleșd, Bihor), Ansamblul folcloric „Trei generații” (Heleșteni, Iași), Ansamblul Folcloric „Coconii Maramureșului” (Baia Mare, Maramureș), Ansamblul Folcloric „Spice mureșene” (Târgu Mureș, Mureș), Ansamblul Folcloric „Oltețul” (Morunglav, Olt), Ansamblul Folcloric „Plaiurile dornelor” (Vatra Dornei, Suceava), Ansamblul Folcloric „Cununița” (Craiova, Dolj), Ansamblul Folcloric „Doinița Covurluiului” (Galați), Școala de dans Ioan Macrea (Sibiu), Ansamblul Folcloric „Dor de câmpie” (Silivașu de Câmpie, Bistrița-Năsăud), Ansamblul Folcloric „Constantin Condruz” (Gemenele, Brăila), Fanfara de copii Telciu (Teleju, Bistrița-Năsăud), Fanfara „Rotaria” (Vaslui), Ansamblul Folcloric „Dorulețul”, Ansamblul Folcloric „Floricica”, Ansamblul Folcloric „Danubius”, Ansamblul Folcloric „Doina Casimcei”, Ansamblul Folcloric „Plai de Dor” și Ansamblul Folcloric „Altițe Dobrogene” (toate din județul Tulcea) – au reprezentat aproape „o treime din România”, fapt punctat de profesorul bistrițean Nicolae Gălățean, membru al juriului.

Pe lângă reprezentațiile de pe scena din Piața Civică, care au contat pentru concursul propriu-zis, tulcenii, dar și turiștii aflați în aceste zile în municipiu au putut asista la spectacole oferite în diferite puncte ale orașului: Piața Neptun, Orășelul Copiilor și, în premieră, terenul de sport (recent reabilitat) din cartierul E3. Alte sute de spectatori au putut astfel să se bucure de zestrea provenită din zonele folclorice românești, dar și să se împărtășească din valorile promovată de arta populară a grupurilor străine.

Comisia de jurizare, formată din:

 

THEODOR VASILESCU – președinte

Maestru coregraf, președinte de onoare al ACAFR , președinte de onoare al secțiunii CIOFF din România

MEMBRI:

MARIN BARBU, maestru coregraf, președinte executiv al ACAFR și președinte de onoare al secțiunii CIOFF din România;

ADRIAN ARDELEANU, Director al Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Iași;

 

NICOLAE GĂLĂȚEAN, profesor Bistrița – Năsăud;

 

NELU GHIORGHE, Președintele Asociației Așezămintelor de Cultură din România;

 

CARMEN OLARU, jurnalist TVR Iași;

 

LUCICA POPIȘCĂ, Inspector General al Inspectoratului Școlar Județean Tulcea;

ȘTEFAN COMAN, maestru coregraf, director al Ansamblului Artistic Profesionist ”Baladele Deltei”, director al Festivalului – Concurs Internațional de Folclor ”Peștișorul de Aur”,

În urma deliberărilor, comisia de jurizare a stabilit următorul clasament:

MARELE PREMIU se acordă

– Școlii de dans „Ioan Macrea” – Sibiu , jud. Sibiu, România

 

Premiul I se acordă

– Ansamblului folcloric „Plaiurile Dornelor” – Vatra Dornei, jud. Suceava, România

– Ansamblului artistic „Dor de pe câmpie” –Silivașul de Câmpie, jud. Bistrița – Năsăud, România

– Ansamblului folcloric „Trei Generații” – Heleșteni, jud.Iași, România

– Ansamblului folcloric „Doina Casimcei” – Casimcea, jud. Tulcea, România

– Ansamblului folcloric „Altițe Dobrogene” – Jijila, jud. Tulcea, România

– Ansamblul folcloric „Floricica” – Tulcea, jud.Tulcea, România

 

Premiul II se acordă

– Ansamblului de cântece și dansuri populare „Constantin Condruz” – Gemenele, jud. Brăila, România

– Ansamblului folcloric „Coconii Maramureșului”–Baia Mare, jud. Maramureș, România

– Ansamblul folcloric „Plai de dor” – Niculițel , jud Tulcea, România

 

Premiul III se acordă

– Ansamblului folcloric „Oltețul Morunglav” – Morunglav, jud. Olt , România

– Ansamblul folcloric „Doinița Covurluiului” – Galați, jud. Galați, România

– Ansamblul folcloric „Danubius”- Tulcea, jud. Tulcea, România

Mențiune se acordă

– Ansamblului folcloric „Cununița” – Craiova, jud. Dolj, România

Premiul SPECIAL al juriului pentru cel mai bun spectacol prezentat se acordă

– Ansamblului folcloric „Dorulețul” – Tulcea, jud.Tulcea, România

Premiul SPECIAL pentru obiceiul prezentat se acordă

– Ansamblului folcloric „Datina” – Alesd, jud.Bihor, România

Premiul SPECIAL de virtuozitate se acordă

– Ansamblului folcloric „Spice Mureșene” – Târgu Mureș, jud. Mureș, România

Premiul SPECIAL pentru cel mai tânăr participant: Iustin Capră (Heleșteni, Iași)

Diplomă de EXCELENȚĂ se acordă

– Fanfarei „Rotaria”- Vaslui, jud. Vaslui, România

Diplomă de EXCELENȚĂ se acordă

– Fanfarei de copii „Telciu”- Telciu, jud. Bistrița – Năsăud, România

La Secţiunea Străină se acordă Trofeul festivalului și Diplome de Excelență tuturor ansamblurilor.

 

            Întâlnirea dintre delegațiile grupurilor participante și reprezentanții administrației locale, programată pentru duminică dimineața în sala „Mihail Kogălniceanu” a Consiliului Județean Tulcea, a reliefat rolul deosebit (logistic și financiar) jucat de factorii publici în organizarea „Peștișorului de Aur”, specificitatea multiculturală și multietnică a județului nostru , ca factori favorizanți, precum și efectul profund socializator al Festivalului-Concurs Internațional de Folclor „Peștișorul de Aur”.

Mulțumim Consiliului Județean Tulcea, Primăriei Municipiului Tulcea, Inspectoratului Școlar Județean Tulcea, precum și tuturor celor care ne-au sprijini în pregătirea, derularea și buna desfășurare a acestei memorabile ediții a Festivalul- Concurs Internaţional de Folclor „PEŞTIŞORUL DE AUR”!

Cei premiați nu vor uita că, în Anul Centenar al României, diplomele și trofeele le-au fost înmânate de domnul Gheorghe Strat, city manager al Județului Tulcea, domnul Constantin Hogea, primarul Municipiului Tulcea și doamna Lucica Popișcă, inspector general al Inspectoratului Școlar Județean Tulcea  – personal, ca expresie a prețuirii de care festivalul nostru, care a derulat deja douăzeci și șapte de ediții, se bucură la nivelul conducerilor principalelor instituții de administrație locală!

Îi așteptăm pe toți și vă așteptăm la cea de a douăzeci și opta ediție!

 

Ne revedem la ediția a XXVIII-a!

 

 

 

Manager,

Prof. Ștefan Coman

Posted in Cultura, EvenimenteComments (0)

Festivalul Internațional de Folclor „Peștișorul de Aur”, din nou în regal artistic pe scenele tulcene

Președintele Consiliului Județean Tulcea, Horia Teodorescu, a participat joi, 8 august 2019, în Piața Civică a municipiului, la ceremonia de deschidere a celei de-a XXVII-a ediții a Festivalului Internațional de Folclor pentru Copii și Tineret „Peștișorul de Aur”. Festivitatea s-a desfășurat în prezența a numeroși oficiali tulceni, a PS Visarion, Episcopul Tulcii, precum a unui număr mare de spectatori. Momentul a fost precedat, ca de obicei, de impresionanta și tradiționala paradă a portului popular pe străzile orașului și ulterior în piața centrală, dând naștere unui adevărat spectacol de sunet și culoare.

 

„Mă simt deosebit de onorat să asist la această nouă ediție a Festivalului „Peștișorul de Aur”, a XXVII-a la număr, manifestare de sărbătoare a tradiţiilor populare din ţară şi de peste hotare, care, an de an, aduce în prim – planul vieţii culturale tulcene modul simplu şi sincer de exprimare al strămoşilor noştri.

              Din 1993 încoace, acest festival, cofinanțat constant și de Consiliul Județean Tulcea, a crescut valoric, impunându-se în viața cultural-artistică a județului Tulcea. Spectaculoasele parade ale portului popular, spectacolele folclorice susținute pe scenele tulcene, întâlnirile dintre mesagerii diferitelor culturi, spiritul competitiv de un înalt profesionalism, cunoașterea obiceiurilor și tradițiilor diferitelor popoare s-au înscris, de-a lungul timpului, în această extraordinară și magică atmosferă de bucurie a cântecului și dansului.    

Pentru mine, personal, este o mare mândrie să spun că judeţul Tulcea participă la acest regal artistic popular cu șase ansambluri folclorice, și-anume, „Dorulețul”, „Plai de dor” de la Niculițel, „Danubius”, „Floricica”, „Doina Casimcei” și „Altițe Dobrogene” de la Jijila, ceea ce demonstrează că zona noastră este adânc înrădăcinată în tradiţii, folclor şi multiculturalitate. Mulțumesc tuturor participanților, din țară și de peste hotare, că ne onorează cu prezența și prestația lor și le urez mult  succes!”, a declarat, în discursul său, președintele Horia Teodorescu.

La ediția 2019 a festivalului sunt prezente ansambluri, grupuri și formații artistice din 12 țări: Argentina și Norvegia, în premieră, Armenia, Bosnia și Herțegovina, Bulgaria, Georgia, Grecia, Republica Moldova, Republica Macedonia, Ucraina și, evident, România.  Din țara noastră vor evolua 18 ansambluri și grupuri artistice, din județele Vaslui, Suceava, Sibiu, Olt, Mureș, Maramureș, Iași, Galați, Dolj, Brăila, Bistrița, Bihor și Tulcea, județul nostru fiind reprezentat de șase ansambluri folclorice: „Dorulețul”, „Plai de dor” de la Niculițel, „Danubius”, „Floricica”, „Doina Casimcei” și „Altițe Dobrogene”.

Posted in Cultura, EvenimenteComments (0)

Ansamblul „Baladele Deltei”, partener al Târgului GAUDEAMUS Radio România – Litoral

Ediția a XI-a a Târgului GAUDEAMUS Radio România – Litoral se va desfășura între 1 și 5 august în incinta unui pavilion expozițional mobil amplasat în Piațeta Perla din stațiunea Mamaia. Manifestarea este organizată de Radio – România – Echipa Gaudeamus și Radio România Constanța, cu sprijinul Primăriei Municipiului Constanța, Ansamblul Artistic Profesionist „Baladele Deltei” fiind unul dintre parteneri.

La această ediție, ansamblul tulcean a invitat Ansamblul Folcloric „Doina Casimcei” (jud. Tulcea), Ansamblul Folcloric „Brâncovenii” (Galați), Ansamblul Folcloric „Plai de Dor” (Niculițel, Tulcea), Ansamblul Folcloric „Dunărenii” (Chișcani, Brăila), Ansamblul Folcloric „Beștepeanca” (Beștepe, Tulcea), Ansamblul Folcloric „Jocul” (Brăila), Ansamblul Folcloric „Ghiocel de la Luncavița” (Luncavița, Tulcea), Ansamblul Folcloric Mușețeanca” (Însurăței, Brăila) și Ansamblul Folcloric „Dorulețul” (Tulcea).

Dansatorii „Dorulețului” au pregătit jocuri dobrogene, cum ar fi Romanul Dobromireasa, Beștepeanca, Pandelașul, Clopoțelul, Sârba de la Oltina, Ciobănașul, Brâul pe bătaie, Săltata de mână, Popârlanul, Bătuta de la Enisala ori Geambășeasca, dar și suite din Muntenia și Moldova, iar soliștii vocali au structurat  un repertoriu menit să promoveze valorile folclorice dobrogene în spațiul cultural al județelor Constanța și Tulcea.

Iată programul integral:

Joi                 – 01.08.2019, deschidere Gaudeamus, ora 18.00

– Fanfara Militară a Forțelor Navale

– Ansamblul Folcloric „Doina Casimcei”

– Ansamblul Folcloric „Brâncovenii”.

Vineri           – 02.08.2019

– Ansamblul Folcloric „Dorulețul”

– Ansamblul Folcloric „Plai de dor”

– Asociația „Stratonis” Tuzla

– Centrul Cultural „Ion Creangă” Tuzla

– Dansuri de societate

– Dansuri moderne.

 

Sâmbătă      – 03.08.2019

Seara Șlagărelor Românești, ediția a-III-a

– Minivedetele Asociației Culturale „Belle Arti”

– Ciro De Luca

– Daniel Iordăchioaie

– Aurelian Temișan.

 

 

 

 

 

 

 

 

Duminică   – 04.08.2019

– Ansamblul Folcloric „Dunărenii”

– Ansamblul Folcloric „Beștepeanca”

– Ansamblul Folcloric „Jocul”

– Ansamblul Folcloric „Ghiocel de la Luncavița”

– Ansamblul Folcloric „Mușețeanca”.

Luni – 05.08.2019

Închiderea oficială a Târgului de carte Gaudeamus Radio România

– Fanfara Muzica Apelor a Companiei RAJA Constanța (în jurul orei 18.00)

– Ansamblul Folcloric „Dorulețul”

– Sorin Banciu, muzică populară

– Maria Panov, muzică populară

– Virginia Ciorogaru, muzică populară

– Ansamblul Rușilor Lipoveni

– Ansamblu de dansuri țigănești.

Toate spectacolele încep în fiecare seară la ora 19.00

Caravana GAUDEAMUS Radio România, inițiată în anul 2000 ca parte a Programului LECTURA, este formată dintr-o serie de evenimente expoziționale dedicate cărții și educației, organizate în centre culturale și universitare de tradiție în care există posturi regionale ale Societății Române de Radiodifuziune. Partenerii acestei ediții sunt: Ansamblul Artistic Profesionist „Baladele Deltei” Tulcea, Asociația Culturală Belle Arti, Asociația „Stratonis” Tuzla, Centrul Cultural „Ion Creangă” Tuzla, Fanfara Militară a Forțelor Navale, Fanfara „Muzica Apelor” a Companiei RAJA Constanța; partener media: Agenția de Presă RADOR.

 

                                                                                              Manager,

                                                                                      Prof. Ștefan Coman

 

 

Posted in Cultura, EvenimenteComments (0)

Ansamblul „Baladele Deltei” participă la două proiecte privind minoritățile naționale

Ansamblul Artistic Profesionist „Baladele Deltei” se numără printre partenerii Asociației Centrul European pentru Diversitate (Centrul EU divers) în organizarea celei de-a XIV-a ediții a „Festivalului Săptămâna Interetnică”.

Ediția a XIV-a se desfășoară între 21 și 27 iulie, iar spectacolele ce se vor desfășura pe scena din Piața Civică au loc zilnic în intervalul orar 20.00 – 22.00, accesul publicului fiind gratuit.

Pe 22 iulie, pe scena din Piața Civică, Ansamblul Folcloric pentru Copii „Dorulețul” va susține un spectacol după un repertoriu cuprinzând suite de jocuri dobrogene, precum Romanul, Beștepeanca, Fedeleșul, Popârlanul, Hora peste picior, Sârba de la Oltina, Birul greu, Clopoțelul, Șchioapa, Brâul pe bătaie, Bătuta de la Enisala ori Geambășeasca, dar și jocuri caracteristice Munteniei.

De asemenea, Ansamblul Artistic Profesionist „Baladele Deltei” este implicat în alt proiect, „Tulcea, esența diversității”, derulat în perioada 15 iulie – 16 noiembrie a.c. tot de Asociația Centrul European pentru Diversitate (Centrul EU divers). Astfel, maestrul coregraf Ștefan Coman, managerul Ansamblului „Baladele Deltei”, va susține luni, 22 iulie, la Casa Avramide, spre sfârșitul intervalului orar 17.30 – 19.00, o dizertație cu tema „Autentic în dansul și portul popular dunărean”.

„Creațiile coregrafice oferă un câmp de investigații în care se pot distinge cu certitudine rădăcinile și elementele primordiale ale jocurilor românești din Dobrogea. Studierea acestui patrimoniu coregrafic ne arată că jocurile dobrogene păstrează trăsăturile esențiale ale folclorului coregrafic românesc, evidențiind unitatea de structură și de formă cu jocurile românești din celelalte regiuni ale țării. Obiceiurile dobrogene sunt în general comune cu cele din valea Dunării. Ca să-l citez pe marele Constantin Brăiloiu, «În Dobrogea, repertoriul de dans este eterogen»: aici vom regăsi dialectul dunărean și cel carpatin, dar și ceva caracteristic zonelor dispuse de-a lungul Dunării (Vlașca, Teleorman, Oltenia), fiecare cu specificul său, de la Baziaș până la vărsarea fluviului în Marea Neagră”, a declarat managerul Ștefan Coman.

                                                                                             Manager,

 

                                                                                      Prof. Ștefan Coman

Posted in Cultura, EvenimenteComments (0)

Festivalul Regional „Unitate în Diversitatea Europeană“, la a șasea ediție

Marți, 7 mai 2019, vicepreședintele Consiliului Județean Tulcea, Petre Badea a participat, la Biblioteca Județeană „Panait Cerna“, la expoziția tematică și workshop-ul din cadrul celei de a șasea ediții a Festivalului Regional „Unitate în Diversitatea Europeană“, organizat în parteneriat cu Palatul Copiilor Tulcea și Asociația „Viitorul sunteți voi!“.

În cadrul evenimentului a avut loc lansarea unui ghid al comunităților și au fost expuse și prezentate cele mai reprezentative obiecte care fac diferența dintre comunități. Este un festival devenit tradiție pentru comunitatea tulceană, care a beneficiat în acest an de participarea românilor, grecilor, rușilor-lipoveni, ucrainenilor, turco-tătarilor, aromânilor, megleno-românilor, evreilor, bulgarilor, italienilor și a armenilor.

„Hristos a înviat!Vă transmit din partea domnului președinte Horia Teodorescu un mesaj de respect și prețuire pentru activitatea pe care o desfășurați în promovarea folclorului din județul nostru. Mă bucur că putem fi astăzi alături de dumneavoastră, cu ocazia celei de a șasea ediţii a Festivalului Regional „Unitate în Diversitatea Europeană“, care are ca obiectiv promovarea și perpetuarea datinilor și valorilor culturale specifice comunităților conlocuitoare din Dobrogea.

Felicit organizatorii pentru programul conceput în cadrul acestui festival regional, astăzi, fiecare comunitate având posibilitatea de a-și prezenta tradițiile și activitățile desfășurate la standuri proprii.  Consiliul Județean Tulcea este partener în cadrul acestui proiect care are în prim plan un ghid al comunităților, asigurând un sprijin financiar de 3.000 de lei. În acest sens, aş dori să vă transmit că noi, cei din cadrul Consiliului Judeţean, vom fi mereu alături de astfel de proiecte.

Vă doresc mult succes în activitatea dumneavoastră şi vă asigur, încă o dată, de toată deschiderea noastră atunci când vine vorba despre promovarea valorilor culturale locale!“, a declarat vicepreședintele Petre Badea.

Tot în cadrul Festivalului Regional „Unitate în Diversitatea Europeană“, miercuri, în Piața Civică, va avea loc un spectacol multietnic organizat cu prilejul sărbătoririi Zilei Europei.

 

Comunicat de presa

Posted in Cultura, EvenimenteComments (0)

Istoria Mărţişorului

 Pînă în anul 153 î.Hr.1 Martie era ziua echinocţiului de primăvară şi începutul anului pentru multe civilizaţii, printre care şi romanii. În zilele noastre, acest simbol al primăverii a devenit o mică afacere, o producţie de serie mică, dar şi un prilej de bucurie, care îşi păstrează cota de sensibilitate şi de frumuseţe. Simeon Florea Marian, folclorist şi etnograf român de prestigiu, preot, membru titular al Academiei Române,în lucrarea „Sărbătorile la romani” aminteşte: „scopul legării sau punerii mărţişorului la gâtul sau mâinile copiilor este ca copiii cărora li s-a pus şi-l poartă să aibă noroc în decursul anului, să fie deplini sănătoşi şi curaţi ca argintul cu venirea primăverii, şi peste vară să nu-i apuce şi scuture frigurile. Mărţişorul era mai demult un dar ce-l dau nu numai părinţii fiilor lor, ca în ziua de azi, ci un dar care şi-l trimiteau românii unul altuia la 1 martie”. Din aceeaşi sursă aflăm că la venirea primăverii oamenii legau pomii cu funii albe şi roşii, care aveau rolul de a alunga duhurile rele; mărţişorul era purtat cu demnitate de către membrii societăţii tradiţionale, evitînd comportamentele rele în timp ce acest simbol îi împodobeau. La început mărţişoarele erau oferite numai copiilor, apoi, de către toţi, tuturor. Mai întîi a fost monedă de aur legată de fir roşu şi alb care se purta pînă înfloreau copacii, moment în care firul era legat de ramura unui pom, iar cu banul fetele îşi cumpărau brînză, pentru a avea, se spune, tenul alb şi curat tot anul. În Bucovina, fetele erau cele care ofereau flăcăilor din sat un mărţişor în ziua de 1 Martie, obicei păstrat şi azi.Unul din cele patru mituri importante ale poporul român, cel al „Babei Dochia”, se află în strînsă legătură cu data de 1 Martie şi cu obiceiul mărţişorului.Legenda spune că firul mărţişorului ar fi fost tors de Baba Dochia, o veche zeitate agrară, care moare şi renaşte la echinocţiul de primăvară. În calendarul ortodox, 1 martie este ziua cuvioasei muceniţe Evdochia, o femeie martir, numită şi Dochia. Descoperirile arheologice din Schela Cladovei, o aşezare preistorică veche de opt mii de ani, au dat la iveală şiraguri de pietricele de rîu vopsite în alb şi roşu. Potrivit cercetătorilor, micile pietre erau înşirate pe aţă şi se purtau la gît, cele două culori simbolizînd geneza şi renaşterea vieţii. Se povesteşte la români că mărţişorul este „funia anului”, împletită din săptămînile şi lunile celor două anotimpuri străvechi ale calendarului popular – vara şi iarna, simbolizate prin şnurul alb-roşu al mărţişorului. La geto-daci anul nou începea la 1 martie. Martie, Martius, „Luna zeului Marte”, cum era denumită, se respecta ca fiind prima lună a anului calendaristic. De aici şi numele lunilor: septembrie – luna a şaptea, octombrie – a opta, decembrie – a zecea. Calendarul popular la geto-daci avea două anotimpuri: vara şi iarna. Mărţişorul oferit odată cu începerea anului nou la 1 Martie, împreună cu urări de sănătate, dragoste, bucurie şi ani mulţi, era considerat un talisman aducător de noroc, cu o putere magică şi de protecţie asupra celui ce îl purta. Împletirea celor două culori a fost preluată în timp şi folosită la popularul brad de nuntă, la steagul căluşarilor, bradul de la sîmbra oilor, la realizarea costumelor populare, în numeroase alte obiceiuri păstrate pînă azi. Cu timpul, 1 Martie a devenit sărbătoare tradiţională, un binevenit prilej de cinstire a femeii. Ulterior, i s-a adăugat ziua de 8 Martie, dedicată cu precădere femeii.  Bazele sărbătorii au fost puse de către militanta comunistă, Clara Zetkin, din Wiederau, Saxonia.Aceasta a lansat ideea unei zile a femeii la Conferinţa Internaţională a Femeilor Socialiste, de la Copenhaga, din anul 1910. A fost aleasă această zi, pentru că tocmai în ziua cu pricina avusese loc la New York, în anul 1857, o importată luptă de clasă, o luptă de protest a ţesătoarelor care revendicau abolirea valorilor tradiţionale şi a celor religioase, „în spiritul ateo-materialist al stîngii revoluţionare” (ups!). Numele de mărţişor, la fel ca şi numele zilei de marţi şi al lunii martie, îşi iau încărcătura simbolică de la numele planetei Marte, personificată de zeul Marte, zeu al războiului. ”

 

Sursa: www.romaniaistorica.ro

 

 

Posted in Cultura, EvenimenteComments (0)

„Mihai Eminescu, omul deplin al culturii românești“, simpozion la Biblioteca Județeană

Marți, 15 ianuarie 2019, vicepreședintele Consiliului Județean Tulcea, Dumitru Mergeani a participat la simpozionul „Mihai Eminescu, omul deplin al culturii românești“, organizat de Biblioteca Județeană „Panait Cerna“ în colaborare cu Inspectoratul Școlar Județean, cu ocazia Zilei Culturii Naționale.

Invitați au fost Prea Sfinția Sa Visarion, Episcopul Tulcii, inspector școlar prof. Zenaida Tărcatu, prof. Mihai Marinache, prof. Floarea Calenic, Laura Ghioc, reprezentantul BCR, Corul Seminarului Teologic Ortodox „Sfântul Ioan Casian” Tulcea.

Cu acest prilej, managerul Bibliotecii Județene, Ligia Dima a anunțat înființarea Comitetului de inițiativă pentru proiectul „Tulceni pentru Mihai Eminescu“, privind amplasarea unui bust al marelui poet în municipiu.

„Mă simt deosebit de onorat să particip astăzi la un eveniment atât de important atât pentru cultura noastră, cât și pentru ceea ce ne definește pe noi ca popor. Acum, la 169 de ani de la nașterea sa, nu putem decât să mai aducem un omagiu personalității copleșitoare a celui mai complex poet, publicist și gânditor al neamului. Emil Cioran vorbeşte despre dânsul în aceeaşi cheie superlativă: „Tot ce s-a creat până acum în România poartă stigmatul fragmentarului. Afară de Eminescu, totul este aproximativ. Fără Eminescu am fi ştiut că nu putem fi decât esenţial mediocri, că nu este ieşire din noi înşine şi ne-am fi adaptat perfect condiţiei noastre minore. Suntem prea obligaţi faţă de geniul lui şi faţă de tulburarea ce ne-a vărsat-o în suflet.”

Noi am crescut cu Mihai Eminescu iar copiii noștri îl descoperă încă în versurile nemuritoarelor sale poezii, mai actuale ca niciodată. Pentru că sunt foarte mulți elevi aici, vreau să spun că Eminescu a avut o mare influență asupra mea în liceu. Sunt profesori care ne pot schimba viețile. Eu am avut un așa dascăl și profit aici de prezența doamnei profesoare Calenic pentru a-l rememora pe domnul profesor Cezar Calenic, pentru care Eminescu era o icoană. Îmi momentul în care ne spunea că și-ar dori un an întreg în care să învățăm Eminescu, noi, liceenii, nu-l înțelegeam. Însă au trecut anii și acum am înțeles câtă dreptate avea domnul profesor, care a reușit să ne insufle dragostea față de marele poet.

Legat de proiectul „Tulceni pentru Mihai Eminescu“, veți avea toată susținerea din partea Consiliului Județean“, a declarat cu acest prilej vicepreședintele Dumitru Mergeani.

În cadrul evenimentului au fost premiați elevii participanți la concursul de eseuri cu tema „Mihai Eminescu, omul deplin al culturii românești“, primele locuri fiind ocupate de Ilie Elena Alexandra, clasa a XI-a la Liceul Teoretic „Grigore Moisil (locul I), Moroianu Alexandra Ioana, clasa a clasa a XI-a la Liceul Teoretic „Grigore Moisil (locul II) și Lazarencu Oana, clasa a IX-a la Liceul Teoretic „Ion Creangă“.

 

Comunicat de presa

Posted in Cultura, EvenimenteComments (0)

Lansare de carte „Comoara din Deltă“, cu 27 de copii autori

Luni, 19 noiembrie 2018, la Ivan Pescar, vicepreședintele Consiliului Județean Tulcea, Dumitru Mergeani a participat la lansarea volumului colectiv „Comoara din Deltă”, semnat de elevi din Delta Dunării, o inițiativă a Asociației Ivan Patzaichin – Mila 23. La eveniment au fost prezenți Ivan Patzaichin, marea majoritate a celor 27 de copii autori, primarul Constantin Hogea și inspectorul școlar general Lucica Popișcă. Volumul este coordonat de Cristian Teodorescu și conține poveștile și aspirațiile unor copii din Deltă, cu vârste cuprinse între 10 și 14 ani.

„Astăzi, am primit vestea că 27 de domnișori și domnișoare au venit de la București, chiar dacă sunt copii de pe meleagurile deltaice, după ce au fost la Târgul Gaudeamus, unde au prezentat această Comoară din Deltă, aceste povești incredibile. Dacă ați reușit să-l faceți pe Ivan Patzaichin să vă ceară un autograf, să știți că este mare lucru, pentru că Ivan era obișnuit să dea doar el autografe. Iată că, astăzi, noi toți vom dori un autograf de la voi și poate este pentru fiecare dintre voi un început de carieră. Probabil unele din scrieri sunt mituri sau povești auzite de la bătrâni, altele sunt creație proprie, inventate de ei. Cred că întreaga populație din Deltă și Inspectoratul Școlar Județean, și profesorii, și școlile sunt mândri de ce ați putut să faceți. Bravo, aveți verbul la voi, știți să scrieți frumos, aveți un viitor și vă mulțumim că astăzi ne-ați adus pe toți aici, cei care așteptăm nerăbdători autografele voastre“, a declarat vicepreședintele Dumitru Mergeani.

„Mă bucur că am ajuns cu această lansare și la Tulcea, după ce ieri am fost un moment special la București, unde m-am simțit foarte mândru că avem acești copii minunați, care s-au descurcat excelent în fața presei și a tuturor celor prezenți. Am fost primul care am cerut autografe de la ei, pentru că acesta a fost momentul cel mai important pentru mine. Cred că această carte va fi un imbold pentru toți copiii din deltă și nu numai, pentru că vor realiza ce înseamnă să fii responsabil, să îți propui un vis și să lupți pentru ceea ce ți-ai propus în viață. Sunteți primii care ați dat acest semnal pentru toți copiii din Deltă. Sunt mândru de voi, mă voi mândri în continuare și sper să realizați ceea ce v-ați propus“, a declarat Ivan Patzaichin.

Lucrarea conține scurte povestiri, legende reinterpretate și descrieri ale locurilor natale scrise de 27 de elevi din C.A. Rosetti, Ceatalchioi, Chilia Veche, Jurilovca, Letea, Mahmudia, Murighiol și Mila 23, elevi care, în finalul lansării acestui volum, au oferit autografe.

Posted in Cultura, EvenimenteComments (0)

Gala 100 – Oameni pentru Tulcea, Oameni pentru România, ziua a doua

Marți, 13 noiembrie 2018, la Teatrul Jean Bart a avut loc cea de a doua zi a „Galei 100 – Oameni pentru Tulcea, Oameni pentru România“, proiect implementat de Consiliul Județean Tulcea, în colaborare cu Primăria Municipiului Tulcea și Ansamblul Artistic Baladele Deltei, cu finanțare asigurată de Ministerul Culturii și Identității Naționale.

Proiectul a vizat, odată cu cinstirea înaintașilor, aducerea de mulțumiri unor personalități marcante pentru județul Tulcea, pentru întreaga activitate în folosul comunității locale, pentru dăruirea de care au dat dovadă, pentru implicarea în problemele județului. Astfel 100 de personalități din domenii ca educație, sănătate, cultură, cercetare, artă, administrație, precum și veteranii de război au primit plachete aniversare, personalizate pentru Centenar.

“Dacă ieri a avut loc decernarea plachetelor pentru anumite secțiuni, astăzi vom avea personalități din administrație, sănătate, veterani de război și cadre militare în retragere și în rezervă. O vorbă românească spune că cine nu-și cunoaște trecutul, eu spun și prezentul, privește mai greu spre viitor. Cred că această acțiune de astăzi trebuie să dăinuie și poate în fiecare an să evidențiem personalitățile care au adus plus valoare județului nostru”, a declarat în deschiderea zilei a doua a galei președintele Consiliului Județean Tulcea, Horia Teodorescu.

După ce a participat la ședința comună a Consiliului Județean Tulcea și a Consiliului Județean Constanța, fostul președinte al României, Emil Constantinescu, în prezent președinte al Institutului de Studii Avansate pentru Civilizația Levantului, a fost oaspete de onoare și la această manifestare.

“Vreau să mulțumesc autorităților locale care în această lume dezbinată au găsit acele punți care ne leagă. Vreau să vă spun că nu există niciun mare proiect politic care să reușească dacă înainte nu există un proiect cultural. Pentru că un mare proiect nu trebuie să se adreseze numai intereselor economice, strategice, militare, ci trebuie să se adreseze și sufletului oamenilor.  Numai un proiect cultural poate să facă acest lucru și cred că personalitățile care le omagiați astăzi, ceilalți oameni de cultură, de știință pot să ofere un exemplu concret de care România de astăzi are nevoie”, a declarat președintele Emil Constantinescu

În cadrul celei de a doua zi a galei, au primit plachete următoarele personalități, pe secțiuni: Veterani de război – Constantin Crăciun, Ion Enache, Gheorghe Merlușcă

Rezerviști – Nicolae Filip – contraamiral de flotilă (r.), Romeo Stoica – căpitan comandor (r.), Eugen Stroe – colonel (r.), Dragoș Solom – colonel (r.), Constantin Agache – colonel (r.), Ion Zaharia – comandor (r.), Gheorghe Năstac – colonel (r.), Ovidiu Dumitrescu – căpitan comandor (r.), Romică Epure – colonel (r.), Constantin Costan – locotenent colonel (r.), Victor Ivan – colonel (r.), Victor Cherciu – locotenent comandor (r.), Nicolaie Cobuz – comandor (r.), Mioara Nicolae Sicinschi – locotenent colonel (r) dr.

Administrație – Nicolae Mihai, Florin Hrițcu, Ion Andronache, Trifon Belacurencu, Gheorghe Bunduc, Marin Bădiță, Vasile Gudu, Victor Tarhon, Lucian Eduard Simion, Ion Vărgău, Chirică Lefter, Traian Panait, Ion Șeitan, Ion Constantin, Nicolae Spătaru

Sănătate – Dumitru Vâlcu, Simona Covaliov, Mihai Tatu, Marian Ene, Constantin Ciureanu, Emilia Stamate, Latif Mustafa, Nicolae Coman, Liliana Andrei, Nicolae Georgescu, Vasile Tomescu, Silvia Jechilă, Doina Cizmaru, Tanța Olteanu, Elena Lisov.

 

În cadrul celor două zile ale galei, momentele artistice au fost susținute de invitați speciali: naistul Nicolae Voiculeț, mezzosoprana Maria Cernat, tenorul Mădălin Băldău, pianista Andrada Ștefan, balerinii Petronela Olimpia Iordache și Ștefan Cristea Gheorghiu, de la Teatrul Național de Operă și Balet „Oleg Danovski“ Constanța, precum și soprana Daniela Vlădescu și Orchestra Teatrului Național de Operă și Balet „Oleg Danovski“ Constanța.

Posted in Cultura, EvenimenteComments (0)

“Comoara din Deltă” – o carte scrisă de copii

Comoara din Deltă este numele volumului de “relatări ale copiilor din Delta Dunării despre lumea lor”. Cartea este coordonată de Cristian Teodorescu și conține poveștile și aspirațiile unor copii din Deltă, cu vârste cuprinse între 10 și 14 ani. Lucrarea este completată cu proză scurtă semnată de Lavinia Braniște, Andrei Crăciun, Florin Iaru, Aurora Liiceanu, Bogdan Răileanu, Cristian Teodorescu, autori consacrați care iubesc Delta și care au acceptat, cu generozitate, să contribuie la această operă colectivă, ce urmează a fi lansată la Gaudeamus, împreună cu editura Vellant.

“Eu cred că primul pas pe un drum de succes în viață este găsirea la timp a vocației. După ce ți-ai dat seama ce ți-ar plăcea să faci, vine perioada în care te perfecționezi, exersezi. Eu am avut norocul să văd, încă de mic, alți copii, doar cu puțin mai mari decât mine, care izbândiseră în ce își propuseseră. Deveniseră campioni. Privind în urmă, îmi dau seama că nu doar modelele m-au încurajat să visez, ci și poveștile copilăriei. De aceea mi s-a părut o idee bună să-i încurajăm pe copii să își scrie poveștile și aspirațiile. Sper să le fie de bun augur în viață!” a spus Ivan Patzaichin.

Volumul este o colecție cu oarecare tentă monografică, care fixează în timp Delta anului 2018. Conține atât povestiri create de copii, cât și legende culese de ei sau descrieri documentare ale locurilor în care trăiesc. Cea mai importantă trăsătură a acestei lucrări este autenticitatea; vocile copiilor nu au fost aproape deloc alterate, nici prin intervenția profesorilor care au colaborat la acest proiect, nici de coordonatorul volumului. Ca urmare, cartea se distinge printr-un limbaj și preocupări specifice vârstei.

Pornit la drum cu denumirea generică de “Poveștile și aspirațiile Deltei”, proiectul a fost derulat de Asociația Ivan Patzaichin, în parteneriat cu Editura Vellant și Inspectoratul Școlar Județean Tulcea, și a inclus copii din localitățile C.A. Rosetti, Ceatalchioi, Chilia Veche, Crișan, Dunavățu de Jos, Jurilovca, Letea, Mahmudia, Maliuc, Mila 23, Murighiol, Partizani, Periprava, Plopu, Sarinasuf, Sulina, Tulcea. La întâlnirile de lucru cu Cristian Teodorescu au participat aproape 200 de copii și profesori, și aproape 50 de lucrări au fost trimise de copii pentru a intra în volum.

Proiectul a fost realizat cu sprijinul: Inspectoratul Școlar Județean Tulcea, Școala Gimnazială C.A. Rosetti, Școala Gimnazială Ceatalchioi, Școala Gimnazială Chilia Veche, Școala Gimnazială Crișan, Școala Gimnazială Jurilovca, Școala Gimnazială Maliuc, Liceul Tehnologic “Vasile Bacalu” Mahmudia, Școala Gimnazială Mila 23, Școala Gimnazială Murighiol, Biblioteca Orășenească Sulina, Liceul Teoretic “Jean Bart” Sulina.

Proiect al Asociației Ivan Patzaichin – Mila 23, co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național.

Posted in Cultura, EvenimenteComments (0)