Tag Archive | "Baladele Deltei"

Tulcea, locul unde se se întâlnesc culturi din toată lumea


Așa definește maestrul Ștefan Coman, director al Ansamblului Artistic „Baladele Deltei“, orașul nostru, în perioada Festivalului Internațional de Folclor pentru Copii și Tineret „Peștișorul de Aur“.

 

Președintele Consiliului Județean Tulcea, Horia Teodorescu, primarul Constantin Hogea și maestrul Ștefan Coman au participat, joi după amiază, la o conferință de presă organizată pentru prezentarea festivalului „Peștișorul de Aur“, ediția a XXV-a.

 

Ștefan Coman a stat pe scări două zile pentru a obține finanțare

 

În deschiderea discuțiilor, Ștefan Coman a vorbit despre prima ediție a acestui festival: în septembrie 1992, după două zile în care a stat pe scările Ministerului Educației, Ștefan Coman a obținut prima finanțare pentru festival – 1,5 milioane de lei.

 

„Suma nu a fost suficientă, dar am reușit să obținem o finanțare de la o unitate bancară, care ne-a dat 1,5 milioane de lei, dar și premii în valoare de 750.000 de lei. Din 1997 evenimentul este cofinanțat de Consiliul Județean Tulcea, iar din 2004 – de Primăria Municipiului Tulcea“, a transmis Ștefan Coman.

 

În acest an, ca de fiecare dată, Consiliul Județean Tulcea și Primăria Municipiului sunt principalii finanțatori ai festivalului. Ministerul Educației a alocat 20.000 de lei, despre care maestrul Coman spune că este cea mai mare sumă acordată unui eveniment extrașcolar.

 

„Acum, la împlinirea unui sfert de veac de la prima ediție a Festivalului Internațional „Peștișorul de Aur“, ne amintim cu respect de cei care au gândit și pus în practică un eveniment reprezentativ pentru județul nostru. Profit de ocazie, așadar, pentru a felicita organizatorii acestui frumos regal de folclor și pentru a le mulțumi, în numele cetățenilor județului nostru, pentru aportul la îmbogățirea vieții culturale tulcene.  (…) Într-adevăr, Consiliul Județean și Primăria sunt principalii vectori care susțin financiar acest eveniment deosebit, dar sunt convins că, ținând cont de ținuta acestui Festival, oricine ar veni la conducerea celor două instituții ar continua această tradiție și ar venit alături de organizatorii evenimentului“, a transmis președintele Consiliului Județean Tulcea, Horia Teodorescu.

 

Cea mai numeroasă prezență

 

14 țări, 12 județe din România, 5 ansambluri din Tulcea – în total 1427 de participanți, așa arată „Peștișorul de Aur“ în cifre.

 

La ediția din acest an, și-au anunțat prezența Republica Moldova, Turcia, Bosnia și Herțegovina,  Cipru,  Columbia,  Georgia,  Ucraina  Polonia, Macedonia, Kosovo (Serbia),   Senegal,   Sri  Lanka,  Siera Leone, Bulgaria.

 

Din România, participă ansambluri din Olt, Suceava, Bistrița-Năsăud, Argeș, Bihor, Covasna (Intorsura Buzăului), Mureș, Dolj, Brașov, Iași, Teleorman, Tulcea (cinci  grupuri).

Posted in Cultura, EvenimenteComments (0)

PROGRAUL FESTIVALULUI INTERNATIONAL DE FOLCLOR PENTRU COPII SI TINERET “PESTISORUL DE AUR’2015


Vineri, 7 august – Sosirea grupurilor partici­pante la Festival

– Repartizarea la spaţiile de cazare şi masă

– ora 21.00 – Palatul Copiilor. Şedinţă tehnică

Sâmbătă, 8 august – ora 11.00 – Piaţa Civică – Repetiţie generală pentru Festivitatea de deschidere (2 perechi de la fiecare grup).

– ora 18.00 – Biblioteca Judeţeană „Panait Cerna” – Parada portului şi dansului popular pe traseul: str. Isaccei – str. Unirii – str. Babadag – str. Dobrogeanu Gherea – str. Păcii – Piaţa Civică.

– ora 18.30 – Piaţa Civică – Deschiderea Fes­ti­valului Internaţional de Folclor „Peşti­şorul de Aur”, ediţia a XXIII-a (2 perechi de la fiecare grup).

– ora 19.30 – Scena din Piaţa Civică – Spectacol – Concurs

Duminică, 9 august – orele 9.00 – Ponton „Europolis” – Excursie în Delta Dunării

– ora 14.00 – Ponton „Europolis” – Excursie în Delta Dunării

– ora 19.00 – Piaţa Vest – Spectacol folcloric

– Piaţa Neptun – Spectacol folcloric

– ora 19.30 – Piaţa Civică – Spectacol – Concurs

Luni, 10 august – ora 9.00 – Ponton „Europolis” – Excursie în Delta Dunării

– ora 14.00 – Ponton „Europolis” – Excursie în Delta Dunării

– ora 19.00 – Piaţa Vest – Spectacol folcloric

– Piaţa Neptun – Spectacol folcloric

– ora 19.30 – Piaţa Civică – Spectacol – Concurs

Marţi, 11 august – ora 10.00 – Sala „Mihail Kogălniceanu” – Primirea delega­ţiilor grupurilor participante la festival de către administraţia locală.

– ora 12.00 – Întâlnirea instructorilor de for­maţii din ţară cu specialiştii din juriu la sala Inspectoratului Şcolar Judeţean.

Discuţii pe tema păstrării şi transmiterii tradiţiilor populare şi transpunerea acestora în scenă.

– ora 19.30 – Piaţa Civică – Festivitatea de premiere şi spectacolul de gală.

Fiecare ansamblu va evolua 6-8 minute.

Miercuri, 12 august – ora 9.00 – Deplasarea grupurilor către locurile de destinaţie.

În fiecare seară în perioada 8-12.08.2015 va fi organizată o expoziţie cu peşti naturalizaţi.

Coordonator: Poştaru Nicolae – restau­rator taxidermie ICEM.

Posted in Evenimente, Informatii UtileComments (0)

Zilei Universala a Iei – 24 iunie


Cu ocazia Zilei Universale a Iei – 24 iunie, Primăria Municipiului Tulcea şi Ansamblul Artistic „Baladele Deltei” vor organiza în Piaţa Civică, începând cu orele 1830, un Flashmob de dans popular la care sunt invitati sa participe toti tulcenii.

Piesa principală a costumului popular românesc este cămaşa, termenul de ie fiind atribuit doar cămaşii femeieşti.
Camasa este croita in forma de cruce, dintr-o singura bucata de panza si cu o deschizatura in partea de sus. Initial, camasile erau confectionate din panza de in sau canepa, iar mai tarziu din matase si bumbac.

Acesta din urma era folosit ca urzeala pentru batatura de in si canepa, mai ales in partea de nord a tarii, in timp ce in sud camasile erau mai frecvent tesute cu borangic.

Ia este, in fapt, o camasa traditionala romaneasca de sarbatoare, confectionata din panza alba, bumbac, in sau borangic si impodobita cu margele si broderii la maneci si la gat. Croiala este relativ simpla: un dreptunghi de panza, taiat rotund in jurul gatului si intarit cu snur rasucit.Manecile sunt, de cele mai multe ori, incretite atat la umeri, cat si la incheieturile mainilor. Este un tip de camasa scurta pana la talie, spre deosebire de camasa anterioara, mai veche, ce imbraca intregul corp si se purta dedesubtul hainelor pentru a apara corpul de “vraji si pericole”.

Ia a atras atentia si artistilor, fiind imortalizata de pictorul francez Henri Matisse in mai multe tablouri, unul dintre ele – “La blouse roumaine” (1940) – fiind expus la Muzeul National de Arta Moderna din Paris. Un alt pictor roman, de origine evreiasca, Constantin Daniel Rosenthal a imortalizat-o pe Maria Rosetti in “Romania revolutionara” purtand atat ie, cat si naframa. Ia romaneasca apare si in tablourile semnate de Camil Ressu, Ion Theodorescu-Sion, Francisc Sirato, Nicolae Tonitza, Dumitru Ghiata s.a.

Tipuri de ie: Camasa cu altita, Camasa cu tablie, Ia cu umar , Ia cu ciocanele sau ia de Saliste , Camasa cu lancez , Camasa cu chiept sau ciupag , Camasa incarcata , Camasa cu platca.

Pe de altă parte in calendarul popular, ziua de 24 iunie este cunoscuta sub denumirea de Sanziene sau Dragaica.

Desi sunt asociate sarbatorii crestine a Nasterii Sfantului Ioan Botezatorul si a Aducerii Moastelor Sfantului Ioan cel Nou de la Suceava, Sanzienele isi au originea intr-un stravechi cult solar. Denumirea este preluata probabil, de la Sancta Diana, zeita silvestra. Sanzienele erau considerate, inca din vremea lui Cantemir, ca reprezentari fitomorfe (Florile de Sanziene) si divinitati antropomorfe. In credinta populara, Sanzienele erau considerate a fi niste femei frumoase, niste adevarate preotese ale soarelui, divinitati nocturne ascunse prin padurile intunecate, neumblate de om.

Conform traditiei, Sanzienele plutesc in aer sau umbla pe pamant in noaptea de 23 spre 24 iunie, canta si danseaza, impart rod holdelor, umplu de fecunditate femeile casatorite, inmultesc animalele si pasarile, umplu de leac si miros florile si tamaduiesc bolile si suferintele oamenilor.

Spre deosebire de Rusalii, care sunt reprezentari fantastice aducatoare de rele, Sanzienele sunt zane bune. Dar ele pot deveni si forte daunatoare, lovindu-i pe cei pacatosi cu “lantul Sanzienelor”, pot starni din senin si vijelii, pot aduce grindina, lasand campul fara de rod si florile fara de leac.

In ajunul sau in ziua de Sanziene se intalneau practici si obiceiuri de divinatie, de aflare a ursitei si a norocului in gospodarie.
In dimineata de Sanziene inainte de rasaritul soarelui oamenii strangeau buchete de Sanziene pe care le impleteau in coronite si le aruncau pe acoperisul caselor. Se considera ca omul va trai mult in cazul in care coronita ramanea pe casa sau, dimpotriva ca va muri repede, atunci cand coronita aluneca spre marginea acoperisului sau cadea de pe acoperis.

Fetele strangeau flori de Sanziene pentru a le pune sub perna, in noaptea premergatoare sarbatoarii, in credinta ca isi vor visa ursitul. In unele zone fetele isi faceau coronite din Sanziene pe care le lasau peste noapte in gradini sau in locuri curate. Daca dimineata gaseau coronitele pline de roua, era semn sigur de maritis in vara care incepea.
Gospodarii incercau sa afle care le va fi norocul la animale, tot cu ajutorul florilor de Sanziene, in seara din ajunul sarbatorii agatau cununi de Sanziene la coltul casei orientat catre rasarit si daca, a doua zi, in coronite erau prinse par de la anumite animale, sau puf / pene de la pasari considerau ca anul va fi bun mai ales pentru acestea.

Florile culese in ziua de Sanziene prinse in coronite sau legate in forma de cruce, erau duse la biserica pentru a fi sfintite si erau pastrate, apoi, pentru diverse practici magice.
Sarbatoarea Sanzienelor care marcheaza mijlocul verii, era considerata si momentul optim pentru culegerea plantelor de leac.

Tot acum se faceau previziuni meteorologice: in functie de momentul in care rasarea Constelatia Gainusei, se determina perioada prielnica pentru semanatul graului de toamna.
Sarbatoarea Sanzienelor mai este cunoscuta in popor si sub denumirea de Amutitul Cucului. Se crede ca daca cucul inceteaza sa cante inainte de Sanziene, inseamna ca vara va fi secetoasa.

Pentru a fi sanatosi si avea spor in munca, in acest moment de inceput al secerisului, oamenii se incingeau peste sale cu tulpini de cicoare.

Pentru a fi placute feciorilor, fetele se spalau pe cap, in aceasta zi cu fiertura de iarba mare. Pentru a scapa de boli, fetele si nevestele se scaldau ritual in ape curgatoare iar pentru a se umple de fertilitate, femeile se tavaleau dezbracate in roua, dimineata, inainte de rasaritul Soarelui.

Pentru alungarea spiritelor malefice se aprindeau focuri in care se aruncau substante puternic mirositoare, se buciuma si se striga in jurul focurilor.

In unele sate din sud-vestul Bucovinei, putea fi intalnit, cu ani in urma, obiceiul “boului instrutat”. In cadrul ceremonialului, masca taurina murea si renastea simbolic la acest inceput de timp calendaristic.

De Sanziene au loc balciuri si iarmaroace. Acestea erau in trecut un bun prilej pentru intalnirea tinerilor in vederea casatoriei. Printre cele mai renumite targuri se numara cele de la Buzau, Focsani, Campulung Muscel, Buda, din judetul Vrancea, Ipatesti, judetul Olt, Pitesti, Carbunesti, judetul Olt, Giurgeni, judetul Ialomita, Brosteni, judetul Mehedinti) si, cel mai cunoscut, Targul de Fete de pe Muntele Gaina.

Sub aspect religios, in ziua de 24 iunie, in Bucovina se sarbatoreste cu mare fast Aducerea moastelor Sfantului Ioan cel Nou de la Suceava. Acum, ca si alta data, in aceasta zi se aduna mii de pelerini pentru a participa la ceremonia scoaterii moastelor Sfantului Ioan.

 

Posted in Cultura, Evenimente, Informatii UtileComments (0)

PROGRAMUL Festivalului Internaţional al Păstoritului Ediţia a XIII-a, 14 – 18 mai 2015, Tulcea – Sarighiol de Deal


Vineri, 15 mai 2015 – ora 1630

 

            TulceaScena din Piaţa Civică

  • Ansamblul folcloric „Doruleţul” din Tulcea, jud.Tulcea
  • Ansamblul folcloric “Pandelaşul” din Tulcea, jud.Tulcea
  • Ansamblul folcloric „Ştefan Lăutarul” din Unirea, Brăila
  • Ansamblul folcloric „Bokreta” din Braşov, jud. Braşov
  • Ansamblul folcloric „Srem” din Jakovo, Serbia
  • Ansamblul folcloric „Salba Prahovei” din Plopeni , jud. Prahova
  • Ansamblul de Căluşari „Colelia” din Vâlcele, jud. Olt
  • Ansamblul folcloric „Cvetovi”din Radovis ,Republica Macedonia
  • Ansamblul folcloric “Cununa Carpaţilor” din Bucureşti

–    Ansamblul folcloric „Ciobănaş” din Cantemir, Moldova

 

Sâmbătă, 16 mai 2015 – ora 1800

 

 Piaţa Vest          – Ansamblul folcloric „Bokreta” din Braşov, jud. Braşov

– Ansamblul folcloric „Cvetovi”din Radovis ,Republica Macedonia

– Ansamblul de Căluşari „Colelia” din Vâlcele, jud. Olt

– Grupul vocal „Rapsozii Oltului” din Olt, jud. Olt

– Ansamblul folcloric “Cununa Carpaţilor” din Bucureşti

–  Piaţa Neptun    – Ansamblul folcloric „Ştefan Lăutarul” din Unirea, Brăila

– Ansamblul folcloric „Salba Prahovei” din Plopeni , jud. Prahova

– Ansamblul folcloric „Bobocica” Băileşti, jud. Dolj

– Ansamblul folcloric „Ciobănaş” din Cantemir, Moldova

 

Posted in Cultura, Evenimente, Informatii UtileComments (0)

Cununa Cântecului, Dansului şi Portului Popular Nord – Dobrogean


În ziua de sâmbătă, 09 mai 2015, începând cu orele 1000, în Piaţa Civică, va avea loc Festivalul – concurs Judeţean de Folclor pentru copii „Cununa Cântecului, Dansului şi Portului Popular Nord – Dobrogean”.

Organizatorii Primăria Municipiului Tulcea, Ansamblul Artistic „Baladele Deltei”, Consiliul Judeţean Tulcea, Inspectoratul Şcolar Judeţean Tulcea, Palatul Copiilor şi Elevilor Tulcea, îşi doresc ca prin organizarea acestui festival să se valorifice folclorul dobrogean prin cântec şi dans, de a se creea posibilităţile de afirmare a tinerelor talente, de confirmare a continuităţii tradiţiei populare dobrogene prin educarea copiilor şi tinerilor în spiritul respectului şi preţuirii tezaurului folcloric.

Vor participa copii şi tineri din învăţământul gimnazial, liceal şi al SAM-urilor din municipiul şi judeţul Tulcea.

Juriul format din specialişti locali şi din judeţele Brăila, Ialomiţa vor acorda premii oferite de Primăria Municipiului Tulcea.

 

 

 

Posted in Cultura, EvenimenteComments (0)

CU OCAZIA ZILEI MONDIALE A DANSULUI – 29 APRILIE “FLASHMOB” – DANS POPULAR


Cu ocazia Zilei Mondiale a Dansului ce se celebrează în fiecare an pe data de 29 aprilie, Primăria Municipiului Tulcea, Ansamblul Artistic “Baladele Deltei”, Ansamblul Folcloric “Doruleţul” au pregătit tulcenilor un moment inedit, ce va avea loc în Piaţa Civică, miercuri, 29 aprilie 2015, începând cu orele 1830, sub denumirea de „Flashmob” de dansuri populare.

Evenimentul este unul de socializare, dar scopul principal este acela ca oamenii să-şi arate bucuria izvorâtă din dans. “Flashmob” este , de regulă un eveniment spontan, de scurtă durată , la care publicul este invitat să ia parte . Debutul a fost în urmă cu  vreo 200 ani, dar după anul 2000, europenii l-au reluat sub forme diferite.

Aşa cum a zis Israel Galvan în mesajul transmis anul acesta cu ocazia acestei zile că: ”Văd oamenii mişcându-se atunci când merg pe stradă, când apelează la un taxi, atunci când se deplasează în moduri diferite. Şi toți dansează! Ei nu ştiu, dar toate acestea reprezintă dansul! Aş dori să strig la ei: sunt oameni care încă nu știu! Toți dansăm! Cei care nu dansează sunt ghinionisti, sunt morți, ei nu simt sau nu suferă!”, organizatorii aşteaptă tulcenii la Flashmob-ul local,  un  eveniment  sărbătoresc care va începe la orele 1830.

Ziua Mondială a Dansului a fost instaurată în 1982, la iniţiativa Comitetului Internaţional al Dansului. Data aleasă este data naşterii lui Jean Georges Noverre (1727-1810), creatorul baletului de acţiune şi promotorul Dansului ca Artă Independentă.

Prin celebrarea Zilei Mondiale a Dansului în lume se doreşte atragerea atenţiei asupra acestei arte. În această zi, companii artistice de profil, şcoli de coregrafie, organizaţii şi persoane particulare sunt invitate să realizeze evenimente adresate unui public larg. Obiectivele Zilei Mondiale a Dansului, ca şi ale Mesajului, sunt de a reuni lumea dansului, de a omagia dansul, de a-i celebra universalitatea, şi depăşind toate frontierele politice, culturale şi etnice, să cheme întreaga omenire în spiritul prieteniei, al păcii, în numele Dansului, limbaj universal.

Anul acesta mesajul cu ocazia acestei zile a fost transmis de dansatorul şi coregraful spaniol Israel Galvan:

„ Carmen Amaya, Valeska Gert, Suzushi Hanayagi, Michael Jackson … eu le văd ca pe nişte turbine generatoare de energie şi acest lucru mă face să mă gândesc la importanţa coregrafiei pe acea energie a dansatorului. Probabil, cel mai important lucru  nu este coregrafia, ci în mod special energia, prin furtuna pe care o declanşează.
Îmi imaginez o bobină Tesla care le atrage pe toate şi care emite o rază de vindecare, provocând o metamorfoză în trupurile lor: Pina Bausch ca o călugăriţă, Raimund Hoghe transformat într-un gândac, Vicente Escudero într-o insectă şi chiar Bruce Lee într-un centiped.
Am dansat primul meu duet cu mama mea, însărcinată în şapte luni. Poate părea o exagerare. De asemenea, de cele mai multe ori dansez singur, îmi imaginez că sunt însoţit de fantome care mă fac să renunţ la rolul meu de “dansator al singurătăţii”.

Când eram mic nu-mi placea dansul, dar a fost ceva care a venit din mine natural şi uşor. Aproape instinctiv. De-a lungul timpului am realizat că dansul vindeca, a avut un efect aproape medicinal, m-a ajutat să nu fiu introvertit şi să fiu sociabil. Am văzut imaginea unui copil bolnav de Ebola care a fost vindecat prin dans. Ştiu că e o superstiţie, dar ar putea fi posibil?
Ulterior, dansul a sfârşit prin a deveni o obsesie care a umplut orele mele si care ma face sa dansez chiar şi atunci când eu rămân imobilizat, mă separă astfel de realitatea lucrurilor. Ştiu că acest lucru nu este bun, rău sau nu este necesar, dar … aşa este. Când stau pe canapea, cu gândurile mele fiica mea Milena, îmi spune: Tata, nu dansa.
Şi adevarul este că eu văd oamenii mişcându-se atunci când merg pe stradă, când apelează la un taxi, atunci când se deplasează în moduri diferite. Şi toți dansează! Ei nu ştiu, dar toate acestea reprezintă dansul! Aş dori să strig la ei: sunt oameni care încă nu știu! Toți dansăm! Cei care nu dansează sunt ghinionisti, sunt morți, ei nu simt sau nu suferă!
Îmi place fuziunea cuvântului, nu ca un cuvânt de marketing, o confuzie de a vinde un anumit stil, un brand. Decât fuziunea, mai bine un amestec atomic: un cocktail cu picioarele fixate la sol ale lui Juan Belmonte, brațele aeriene ale Isadorei Duncan și miscarea balansata a lui Jeff Cohen în Goonies. Și cu toate aceste ingrediente putem face o băutură plăcută și intensă, care poate fi delicioasă, amară sau care se duce la cap. Tradiția noastră este, de asemenea, acest amestec, provenim dintr-un cocktail și ortodocșii vor să ascundă formula lor secretă. Dar nu, rasele, religiile și credințele politice, toate se amestecă! Oricine poate dansa împreună!

Există un vechi proverb chinezesc care spune: “Bătând din aripi ca un fluture poti fi simtit în întreaga lume”.

Aș vrea să fiu în măsură să dedic aceast mesaj Zilei Internationale a Dansului și aceste cuvinte oricărei persoane din lume care dansează chiar în acest moment. Dar, permiteți-mi o glumă și o dorință: dansatori, muzicieni, producatori, critici, planificatoare, hai să facem un party final, să dansăm cu toţii, așa cum a făcut Bejart, să dansăm cu stil, să dansăm Bolero de Ravel, hai să dansăm împreună.”
 

 

 

Director,

Prof. Ştefan Coman

Posted in Cultura, Evenimente, Informatii UtileComments (0)

ANSAMBLUL “DORULETUL” REPREZINTA ROMANIA LA UN FESTIVAL DE FOLCOR DIN BULGARIA


 

În perioada 23 – 27 aprilie 2015 se desfăşoară la Sofia în Bulgaria ediţia a III a a Festivalului Internaţional de Folclor pentru Copii „Sofia 2015”.

Festivalul îşi propune să prezinte publicului larg patrimoniul cultural al copiilor din diferite naţiuni, prin prezentarea muzicii, folclorului tradiţional într-o formă autentică şi stilizată.

Spectacolele vor avea loc pe scenele deschise din Sofia dar şi în alte regiuni de lângă capitala Bulgariei.

De asemenea, vor avea loc şi animaţii de folclor prezentate pentru copiii din grădiniţele şi şcolile din Bulgaria, paradă de costume, târguri de artă populară etc. Limita de vârstă a participanţilor este între 8-14 ani.

România va fi reprezentată de una din grupele Ansamblului folcloric „Doruleţul”(din cei 220 de membri) din Tulcea care va participa la acest festival cu un număr de 34 de persoane, iar cei 25 de copii vor încerca să încânte publicul spectator prin evoluţia lor prezentând folclor muzical – coregrafic din Dobrogea.

 

Posted in Cultura, Evenimente, Informatii UtileComments (0)

SEARA FOLCLORICA OLTENEASCA


Primăria Municipiului Tulcea şi Ansamblul Artistic Profesionist „Baladele Deltei” organizează marţi, 17 martie 2015, începând cu orele 1800, la Teatrul „Jean Bart” spectacolul intitulat „SEARĂ FOLCLORICĂ OLTENEASCĂ”.

Având în repertoriul său suite de dansuri din toate zonele etnofolclorice ale României, ansamblul şi – a propus iniţerea unor serii de spectacole muzical-coregrafice reprezentative pentru fiecare zonă folclorică a ţării. Spectatorii vor avea posibilitatea de a cunoaşte cultura tradiţională a României, obiceiurile, cântecele şi dansurile specifice fiecărei zone geografice a ţării, una dintre acestea fiind Oltenia o zonă folclorică ce este un izvor al tradiţiilor şi obiceiurilor, unde a apărut pentru dată şi „Căluşul” obicei străvechi al românilor ce reprezintă pe Lista Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanităţii UNESCO, România. Muzica românească, asemenea unui fluviu, îşi adună apele din izvoarele nesecate ale spiritualităţii româneşti, care vine din istorie, din vremuri ancestrale, din zorii omenirii când, pe aceste meleaguri moşii şi strămoşii noştri îşi exprimau prin cântec bucuria de a trăi şi de a munci, aducând prin mii de fire mesajul lor de frumos, dreptate şi eroism. Treptat, pe măsura curgerii prin timp, albia i se accentuează, se lărgeşte continuu pentru ca apoi să se reverse printr-o impunătoare deltă în marele ocean al contemporaneităţii noastre. Din acest mare ocean face parte şi melosul popular oltenesc. Nici un dor nu-i mai mare şi mai greu ca al olteanului. Pentru el, dorul e o haină de iarnă spirituală, matlasată cu melodii populare ce s-ar fi irosit dacă de partea istoriei n-ar fi fost „cusătorii” hainei acesteia, folcloriştii remarcabili. Cântecul şi jocul popular a fost creat de oameni din popor. Fără cântec şi dans ar fi fost mai singuri sau poate nici n-ar fi mai meritat să fie, căci le-ar fi stat atât de rău fără cântec şi joc….! Aşa cum le-ar fi stat fără părinţi şi fraţi.

La realizarea acestui spectacol îşi dau concursul corpul de balet al ansamblului, orchestra, soliştii vocali: Georgeta Nichifor, Costel Atanasof, Laura Mocăniţă, Georgiana Pandele şi Laura Feraru şi soliştii instrumentişti: Gabriel Andrei – acordeon, Marius Dobrinel Iordan – fluier, caval, ocarină, Rollan Ştefan Chiriţă – clarinet, Marin Ion – fluier şi Răzvan Croitoru – vioară.

Invitatul special al serii este domnul Marcel Boţa din Băileşti, jud. Dolj ce va încânta publicul cu muzică oltenească cântată la instrumentul tradiţional şi specific Olteniei, cobza.

Regia artistică şi coregrafia: Ştefan Coman

Conducerea muzicală: Aurelian Croitoru

Posted in Cultura, EvenimenteComments (0)

BALADELE DELTEI-DESCHIDERE DE STAGIUNE


Ansamblul Artistic „Baladele Deltei” al Primăriei Municipiului Tulcea deschide stagiunea de primăvară 2015 cu un spectacol muzical – coregrafic intitulat sugestiv „Pescarii” în ziua de joi, 26 februarie, ora 1800, la Teatrul „Jean Bart”.

Având în vedere că pescuitul, încă din cele mai vechi timpuri este o meserie specifică Deltei Dunării, maestrului coregraf Ştefan Coman i-a venit ideea de a transpune scenic tradiţiile locuitorilor din această zonă.

Îşi dau concursul corpul de balet al ansamblului, orchestra şi soliştii vocali: Georgeta Nichifor, Costel Atanasof, Laura Mocăniţă, Georgiana Pandele şi Laura Feraru. Figuraţia va fi susţinută de: Neculai Coman, Nicolae Dima, Neculai Bădără, Niculiţă Naum, Adrian Mişurnov şi Ion Gropeneanu.

Invitaţiile se pot procura de la agenţia de bilete a Teatrului „Jean Bart”.

Regia artistică şi coregrafia: Ştefan Coman

Conducerea muzicală: Aurelian Croitoru

Posted in Cultura, Evenimente, Informatii UtileComments Off on BALADELE DELTEI-DESCHIDERE DE STAGIUNE

ANSAMBLUL”BALADELE DELTEI” COLINDA BUCURESTIUL


Ansamblul Artistic „Baladele Deltei” va reprezenta Tulcea (Dobrogea), sâmbătă, 13 decembrie 2014, la Festivalul „Bucharest Christmas Market” unde va susţine începând cu orele 1700 un spectacol de colinde, datini şi obiceiuri de iarnă.

Cele 40 de minute de colinde şi obiceiuri populare pe care artiştii ansamblului le vor susţine în faţa publicului bucureştean, în Piaţa Universităţii din Bucureşti, unde se vor aduna şi colinda formaţii din toate zonele etnofolclorice ale României aducând astfel un plus de frumuseţe spirituală a culturii tradiţionale a neamului românesc.

Pe lângă orchestră şi dansatori vor participa şi soliştii vocali ai ansamblului Georgeta Nichifor, Elena Plătică, Costel Atanasof la care se vor alătura mai tinerele colaboratoare Laura Mocăniţă, Georgiana Pandele şi Laura Feraru eleve ale Liceului de Artă „George Georgescu” Tulcea.

Conducerea muzicală: Aurelian Croitoru

Coregrafia şi regia artistică: Ştefan Coman.

 

Posted in Cultura, EvenimenteComments Off on ANSAMBLUL”BALADELE DELTEI” COLINDA BUCURESTIUL